Cu siguranță îți dorești ca locuința ta să fie un spațiu dedicat relaxării și bunei dispoziții, care te poate ajuta să lași în urmă agitația vieții cotidiene. Acesta este și motivul pentru care arhitecții și designerii de interior pun din ce în ce mai mult accent pe organizarea și amenajarea încăperilor inclusiv în funcție de această necesitate de a reduce stresul. De la asigurarea unei lumini naturale cât mai adecvate, la utilizarea anumitor tehnologii care sporesc nivelul de confort interior experimentat, toate aceste elemente pot conduce la un stil de viață mai sănătos și echilibrat.
Imaginea poate fi descărcată de aici.
Dacă preocuparea ta curentă are legătură cu reducerea stresului, iată trei metode care pot ajuta, deși nu te-ai fi gândit că sunt necesare.
1. Instalarea unui aparat de aer condiționat
Acasă sau la birou, un aparat de aer condiționat se poate dovedi esențial pentru reducerea nivelului de stres cu care te confrunți. De cele mai multe ori, căldura excesivă are un impact negativ asupra stării de spirit, persoanele afectate având tendința de a deveni iritabile și chiar stresate pentru că experimentează probleme de concentrare și nu se mai pot bucura de activitățile preferate.
Nivelul de stres poate crește considerabil dacă temperaturile interioare foarte ridicate rămân o sursă de disconfort și pe timpul nopții. În acest caz, devine imposibil să beneficiezi de un somn odihnitor absolut necesar pentru a-ți începe ziua plin de energie. Până la urmă, orice om petrece o treime a vieții sale dormind, lucru esențial pentru sănătatea fizică și psihică a organismului.
Din fericire, poți achiziționa modele de aparate de aer condiționat potrivite pentru casa sau biroul tău cu ușurință. Există inclusiv opțiuni care pot asigura o eficiență energetică superioară, o funcționare silențioasă, comutarea automată între răcire și încălzire și comenzi vocale prin intermediul Google Assistant sau Amazon Alexa. Trebuie doar să alegi un nivel de confort adecvat pentru nevoile tale.
2. Utilizarea unui purificator de aer
Studiile au arătat că poluarea aerului poate avea un impact negativ inclusiv asupra somnului și a nivelului de stres experimentat. De regulă, atunci când organismul uman este expus la o calitate scăzută a aerului, se eliberează automat hormoni de stres. Pe termen lung, acest lucru poate conduce la dezvoltarea anumitor afecțiuni, în special bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 și depresia. [1]
Pentru a realiza o filtrare corespunzătoare a aerului interior respirat, poți investi într-un purificator de aer. Acesta poate elimina inclusiv alergenii precum polenul și mirosurile neplăcute. Este preferabil să optezi pentru un filtru HEPA electrostatic care are o eficiență superioară și o durată de utilizare mai mare. Dacă există și probleme de umiditate scăzută, poți maximiza beneficiile pentru sănătate prin alegerea unui model cu funcție de umidificare.
3. Achiziționarea de electrocasnice smart
Nivelul de stres poate crește și atunci când timpul nu îți permite să ai grijă de toate acele aspecte care țin de îngrijirea casei. Încăperile aglomerate și dezordonate au de regulă un impact negativ asupra stării de spirit. Poți evita o astfel de situație prin utilizarea unor electrocasnice inteligente capabile să preia o parte din atribuțiile casnice sau să le simplifice.
Spre exemplu, un aspirator robot se poate ocupa de curățarea tuturor pardoselilor și covoarelor în locul tău. Poate fi util și un sistem de iluminare a cărui intensitate o poți regla cu ajutorul telefonului mobil sau o serie de camere de securitate smart care monitorizează permanent perimetrul casei tale și te alertează atunci când detectează activități neobișnuite.
Confortul pe care îl experimentezi în interiorul casei tale poate avea un impact semnificativ asupra nivelului de stres zilnic. Prin urmare, nu ezita să îl îmbunătățești cu un aparat de aer condiționat, un purificator de aer sau câteva electrocasnice inteligente.
Bibliografie:
- Thomson, Errol M. “Air Pollution, Stress, and Allostatic Load: Linking Systemic and Central Nervous System Impacts.” Journal of Alzheimer’s Disease, vol. 69, no. 3, 4 June 2019, pp. 597–614, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6598002/, 10.3233/jad-190015. Accesat la 6 Jan. 2023.
