În cât timp se usucă tencuiala?

 Orice constructor știe că lucrările de tencuială reprezintă o etapă fundamentală în construcția casei iar timpul în care se usucă tencuiala este esențial pentru a ști ce perioadă de timp aloca acestor lucrări.

 Lucrările de tencuieli reprezintă acoperirea suprafețelor elementelor de construcție “la rosu” făcute din piatră, cărămidă sau beton, cu o substanță cremoasă numită mortar care apoi se întărește și formează un strat rezistent, peste care se aplică zugrăveală. În unele cazuri, stratul de tencuiala se acoperă cu anumite substanțe cu rol funcțional.

 Tencuielile se execută prin anumite procedee, fie manual, fie mecanizat, iar pentru gestionarea corectă a timpului alocat acestor lucrări de tencuială se recomanda studierea atentă a intervalului de timp în care se usucă tencuiala.

 Ce tipuri de tencuială există?

În funcție de suprafața  care se tencuieste și de condițiile de construcție, există mai multe tipuri de tencuieli:

  • tencuiala brută, care  este folosită ca tencuială exterioară pe elemente: calcanele caselor, podurilor, construcții de diverse tipuri. Se execută dintr-un singur strat de circa 2 cm grosime, mortarul folosind nisip de maxim 7,1 mm;
  • tencuiala sclivisită pe bază de glet  se aplică pe elemente de zidărie și se execută formînd  2 straturi: grundul și tinciul. Această tencuială asigură o bună omogenitate și impermeabilitate și oferă suprafețe netede. La tencuielile sclivisite,  stratul vizibil este netezit cu drișcă de către specialist.

Stratul care se vede de la tencuielile gletuite se execută cu pastă de ipsos sau var și se netezește cu drișcă de glet. Gletul se aplică pe acele tencuieli care urmează să fie tratate mai deosebit sau care urmează să fie vopsite în ulei. În mod obișnuit, în pasta de ipsos se adaugă clei, pentru a avea o rezistență mai bună.

  • tencuiala pe beton, care  se aplică în 3 straturi. În ultimul timp se renunță tot mai mult la executarea tencuielilor pe beton, pentru că se urmărește o betonare foarte îngrijită.
  • tencuiala pe rabitz se aplică atunci când se dorește obținerea unor suprafețe plane, cum sunt, tavanele la planșeele cu nervuri din beton-armat sau în cazurile când se tencuiesc suprafețe alcătuite din materiale diferite (stîlpi din lemn, zidărie din cărămidă). În această situație, plasa de rabitz se fixează pe materialul cu cea mai mică variație de volum și se execută tencuiala, care nu va fi astfel supusă la variațiile de volum ale materialelor ce alcătuiesc elementul de construcție. În cazul planșeelor de beton-armat, plasa de rabitz se fixează pe nervurile planșeului și de placă, prin intermediul unor bare de oțel cu diametru de 6 mm, situate la o distanță de 2 m una de alta  și care sunt prinse de nervuri și placă prin intermediul unor mustăți ce au fost betonate. 
  • tencuiala impermeabilă se folosește la protecția suprafeței elementelor de construcții care vin în contact permanent sau foarte îndelungat cu umiditatea mediului ambient, cum sunt: zidurile subsolurilor, socluri, pereții canalelor, tuburile de scurgere, interioarele rezervoarelor sau bazinelor de apă etc.

Mortarele pentru tencuieli impermeabile folosesc ca liant cimentul portland, cimentul cu zgură, cu cenușă, cu tras; se folosesc mortare grase cu dozajul  1:(2-3). Nisipul folosit trebuie să aibă o compoziție granulometrică foarte bună. Mărirea impermeabilității se poate realiza prin folosirea unor adaosuri tensioactive, hidrofobizante (săpunuri de calciu sau aluminiu).

  • tencuielile decorative se execută cu var gras stins în praf, cimenturi albe sau colorate și cu agregate din roci colorate (deșeuri de marmură, ceramică). Se impune stabilitatea culorilor în mediul alcalin generat de procesul de hidratare  a liantului.

 Tencuielile decorative cele mai obișnuite sunt:

  • cu praf de piatră, obținute prin aplicarea peste grund a unui strat drișcuit sau stropit din mortar de var-gras cu praf de piatră și cu adaos de pigmenți și ciment;
  • tencuieli din piatră artificială executate pe un grund din mortar de ciment. Stratul vizibil din mortar de ciment cu piatră măcinată (gris de piatră) și ,eventual, pigmenți se aplică peste grundul stropit în prealabil cu apă, înainte de întărirea completă a acestuia;
  • tencuielile cu terasit se execută pe un grund din mortar de var cu adaos de ciment, pe suprafața căruia se fac striuri crestate cu mistria în două direcții. Amestecul pentru stratul vizibil se aduce pe șantier gata preparat, în stare uscată, în saci.

La alcătuirea diferitelor straturi de tencuieli, mortarele de ciment nu trebuie să vină în contact direct cu mortarele de ipsos, mai ales cînd tencuielile vin în contact cu umezeala; ipsosul, fiind solubil în apă, formează o soluție care duce la degradarea pietrei de ciment prin expansiune.

 Cum se aplică tencuiala?

Tencuielile simple sunt acelea la care suprafața tencuitǎ trebuie sǎ fie planǎ, verticalǎ, respectiv orizontalǎ, iar fața vazutǎ, driscuitǎ. Aceste tencuieli, numite și tencuieli driscuite, sunt cele mai des întrebuințate și se folosesc atât în interior cât și la exterior.                                                                                      Tencuielile simple sunt alcătuite din trei straturi: șpriț, grund și stratul vizibil. Principalele operații ce se executǎ la aceste tencuieli sunt legate tocmai de realizarea celor 3 straturi precedatǎ de trasarea suprafețelor. 

In funcție de compoziție și textură, tencuiala decorativă este de 3 feluri:

  • tencuiala decorativă acrilică, în compoziția căreia se găsesc rășini acrilice, aditivi și granulații de diferite mărimi și diverse adaosuri;
  • tencuiala decorativă mozaic, care conține rășini sintetice și minerale în diferite culori;
  • tencuiala decorativă siliconică, pe bază de rășini acrilice și siliconice, cu granule de marmură de diferite dimensiuni și aditivi.

 De asemenea, în funcție de preferințe, poți alege unul dintre cele 3 tipuri de granulații:

  • fină, cu granulații între 0,5 și 1,5 mm, pentru un aspect neted;
  • bob de orez, cu granulații între 1,5 și 2 mm, pentru un aspect uniform;
  • coajă de copac, cu granulații între 2 și 3 mm, pentru un aspect striat.

 Alegerea tipului de tencuială decarativă este, poate, cea mai ușoară etapă. Pasul următor este calcularea cantității de care vei avea nevoie pentru acoperirea fațadei. Cum procedezi? Înmulțești lățimea fiecărui perete pe care urmează să aplici tencuială decorativă cu înălțimea și vei obține suprafața totală. Pe eticheta produselor este menționată suprafața de acoperire. În funcție de aceste criterii vei știi cu exactitate de ce cantitate ai nevoie.

 Pregătirea suprafețelor este absolut esențială! În cazul suprafețelor noi sunt necesare 4 săptămâni pentru uscare, înainte de aplicarea tencuielii. La fel de importantă este repararea imperfecțiunilor sau a fisurilor. În cazul suprafețelor vechi, care au mai fost vopsite ulterior, este necesarară îndepărtarea peliculelor degradate prin șlefuire sau ardere. Mai multe detalii despre această etapă vei găsi în fișa tehnică a produselor.

 Atunci când aplici tencuiala decorativă, trebuie să ai în vedere inclusiv condițiile climatice. Dacă temperatura este prea scăzută, aplicarea se va face cu dificultate iar uscarea va dura mai mult. Aplicarea constă în întindere, nivelare și modelare:

  • întinderea tencuielii se va face cu ajutorul gletului, iar stratul trebuie să fie de grosimea celor mai mari pietre din tencuială;
  • nivelarea constă în înlăturarea surplusului de material rămas și se face cu aceeași unealtă;
  • modelarea se face cu o drișcă pentru obținerea aspectului dorit.

 În cât timp se usucă tencuiala?

O mare parte din cantitatea de apa introdusă în masă tencuielii la execuție trebuie eliminată, ea fiind cauza apariției condensului, mucegaiului și, deci, a unor probleme de sănătate. Această apă se elimină pe cale naturală, într-o perioadă destul de îndelungată, iar în momentul în care încăperea proaspăt tencuită este locuită, procesul de uscare ar fi bine să fie încheiat.

 Unii profesioniști folosesc pentru uscarea eficientă și rapidă aparate de dezumidificare, în urma cărora tencuielile sau apa nu vor suferi fisuri sau crăpături. În lipsa acestor aparate, pentru o uscare rezonabilă, temperatura camerei trebuie menținută la minimum 15°C, iar camera trebuie aerisită o data pe zi. Oricum, în momentul aplicării zugrăvelii, tencuiala trebuie să fie perfect uscată.


Lasă un Comentariu...

*