INSTALAȚIA ELECTRICĂ

Instalația electrică a casei dvs. este mai complexă decât pare la prima vedere. Nu este doar o aglomerare de fire și întrerupătoare, ci este mult mai complexă. Toate componentele ei trebuie gândite foarte bine pentru a asigura necesarul corect de energie electrică în funcție de aplicație, bineînțeles, într-o manieră de siguranță maximă.

Cunoașterea instalației electrice vă va ajuta în a înțelege mai bine de ce sunt necesare anumite componente și care este rostul lor.
În principal, instalația electrică rezidă în racordarea la rețeaua electrică printr-o conexiune fie subterană (în cazul blocurilor), fie aeriană (în cazul caselor). Conexiunea pleacă apoi în contoarul electric, care are rolul de a măsura consumul de curent. Următoarea componentă este panoul de distribuție, din care pleacă sub-circuitele separate pentru fiecare încăpere (instalația de iluminat, instalația de prize, instalațiile dedicate pentru anumite aparate).

Materiale necesare pentru realizarea instalației electrice

Pentru început, vom lua în calcul cablurile necesare pentru a realiza instalația. Acestea pot fi de diferite tipuri și dimensiuni, în funcție de aplicație.
- Dimensiunea conductorilor va fi aleasă să suporte intensitățile curentului electric. În general, secțiunea de 2,5 milimetri pătrați pentru circuitele prizelor și 1,5 milimetri pentru circuitele de iluminat este preferat pentru locuințele obișnuite (apartamente, case, garaje, etc). Importantă este și secțiunea alimentării tabloului electric, unde se va folosi un conductor cu secțiunea minimă de 1,5 milimetri pătrați. Recomandat este folosirea unui conductor de 6 sau 8 milimetri pătrați în acest caz.
- Materialul principal utilizat este cuprul, fiind un conductor foarte bun, fără a fi foarte scump.
- Conductorii poate fi monofilari sau solizi cât și multifilari.
După alegerea conductorilor, trebuie sa luăm în calcul și contorul:
- Se poate opta pentru un contor clasic, mecanic, ce folosește o rotiță și un afișaj mecanic sau unul digital, ce va afișa informațiile.
- Există și contoare care pot măsura și curentul generat de un imobil, dar acest lucru este valabil doar pentru cele dotate cu instalații speciale.
Panoul de distribuție al casei este următoarea componentă luată în calcul:
- Deși există posibilitatea instalării unui panou de distribuție exterior, protejat împotriva capriciilor vremii, de cele mai multe ori, se optează pentru instalarea în interiorul imobilului, fiind astfel protejat și asigurat.
- Panoul de distribuție are ca și componentă principală o siguranță electrică. Aceasta are rolul de a întrerupe alimentarea cu energie electrică, de a deschide circuitul, în cazul unui supra consum de energie electrică, ce poate preveni defecțiunile de ordin tehnic. Siguranța dictează practic curentul maxim ce poate trece prin panoul de distribuție, majoritatea caselor având aceasta valoare în zona de 200-400 amperi.
- După siguranța principală, panoul de distribuție va avea câte o siguranță pentru fiecare circuit în parte (fie ca vorbim despre circuitul fiecărei camere de iluminat, prize sau racordarea unui aparat electric printr-o legătura dedicată). Spre exemplu: bucătăria poate avea un circuit ce va suporta 20 de amperi, dormitorul aproximativ 15 amperi și un aparat de aer condiționat montat separat, 30 de amperi
După acestea, vom lua în calcul materiale necesare pentru a realiza totul:
- Canale de cabluri pentru conductori și prize de distribuție;
- Panouri și cutii specializate pentru montarea contorului și a distribuitorului;
- Tuburi PVC pentru protejarea cablurilor când aceștia sunt montați în interiorul pereților;
- Chit, vopsea pentru finisarea finală;
- Șuruburi pentru prindere, dibluri;
- Șuruburi, dibluri pentru prinderea și securizarea acestor ansamble;
- Prize, corpuri de iluminat;
- Întrerupătoare;
- Tuburi copex;
- Duze de ramificație pentru separarea circuitelor;
- Materiale de izolat.

Acum că am stabilit ce este necesar ca și componente principale, vom avea nevoie de următoarele unelte (cel puțin) pentru a realiza instalația:

- Mașină de găurit electrică cu percuție;
- Burghie de diferite dimensiuni;
- Clește sertizat, dezizolat;
- Șfic;
- Patent;
- Șurubelnițe cu cap cruce și plat;
- Dalte, ciocan, sau ciocan roto-percutor, etc.

Pentru început, se vor stabili locurile de amplasare a acestor dispozitive:

- Se urmărește plasarea contorului într-un loc care să permită citirea acestuia de către un agent angajat al distribuitorului de energie electrică, dar și să fie securizat și protejat de intemperii (se recomandă înălțimea de 180-220 cm);
- Amplasarea întrerupătoarelor se face în funcție de ergonomie dar și de estetic. Acesta trebuie amplasat într-un loc ușor accesibil și logic, spre exemplu la dimensiunea de 80 cm-120 cm va fi foarte ușor accesibil (nu necesită un efort pentru a ajunge la acestea);
- Amplasarea prizelor se recomandă la înălțimea de 35-45 cm, iar cele de bucătărie - în funcție de înălțimea blatului de lucru (90-130 cm);
- Se stabilește poziția corpurilor de iluminat, pentru a acoperi o arie cât mai mare cât și tipul lor.

Urmează stabilirea pozițiilor dozelor de legătură.

Se vor utiliza mai multe doze, spre exemplu: doză pentru iluminatul unei camere, din care va pleca câte un conductor pentru fiecare corp și doză pentru prize va pleca către un conductor pentru fiecare priză în parte. Mare grijă în amplasarea lor în zone ferite de umiditate!

Apoi, se vor trasa locurile prin care vor trece tuburile de protecție PVC sau COPEX.

Dimensiunile se aleg în funcție de numărul și secțiunea conductoarelor, de obicei, între 11 și 25 milimetri pătrați.
Pentru toate aceste operații, se vor utiliza sculele menționate mai sus:
- Se vor da găuri pentru a monta și securiza cu ajutorul holșuruburilor panourilor electrice;
- Utilizând daltele se vor efectua canale în pereți pentru a acomoda tuburile PVC sau COPEX;
- Găuri pentru prize și întrerupătoare, urmând a fi securizate cu ajutorul clemelor proprii;
- Tencuirea și mascarea canalelor, urmate de proceduri de finisare (tapetat, vopsit, montat canale de cabluri exterioare, etc).

Un lucru important, este realizarea unei prize de pământ.

Priza de pământ ajută la protejarea persoanelor și a diferitelor echipamente aflate în zona prizei, prin prevenirea incendiilor, lovituri de trăsnet, supraîncălzire, scurtcircuite, etc.
Acest lucru se realizează prin introducerea unui ansamblu de electrozi în sol, într-un loc ales special, pentru a obține o rezistență de împământare scăzută. Electrozii sunt elementele ce realizează contactul propriu-zis cu solul și au rol în transmiterea curenților în sol. Firele și cablurile ne izolate ce sunt în contact direct cu solul sunt considerate și acestea parte din priza de împământare deoarece deservesc transmiterea curentului în sol. De exemplu, se mai pot utiliza țevi metalice de apă, conducte de cabluri metalice (cu priză foarte bună la sol), fiind considerate prize naturale.
Drept urmare, pentru realizarea unei prize de împământare cât mai bune, și electrozii trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
- să fie curați, fără a fi acoperiți de vopsea sau alte materiale dielectrice;
- să fie îngropați la o adâncime de minimum un metru;
- să fie îngropați într-un strat de pământ cel mai bun conducător (determinat prin diferite măsurători);
- se va respecta o distanță minimă între ei, pentru a nu se influența reciproc. Spre exemplu, electrozii orizontali trebuie să aibe o distanță între ei de minimum lungimea proprie, dar nici să depășească 100 m, deoarece pot apărea schimbări deloc neglijabile în impedanțe.
Pentru a executa această priză, se începe, bineînțeles, prin trasarea unei delimitări pentru aceasta. Se va săpa apoi șanțul de minimum un metru, pentru a evita înghețul său, cu o lățime de minim 50-60 de centimetri. După aceea, electrozii urmează a fi introduși în pământ, iar dacă permite solul, acest lucru se poate face chiar manual.
Apoi, toți electrozii sunt inter-conectați prin platbandă, utilizând sudura.
Se astupă șanțul săpat, urmată apoi de măsurarea prizei de pământ. Dacă nu este suficient, se mai poate opta pentru instalarea ulterioară a unor electrozi suplimentari.

Pasul final este testarea instalației electrice, acest lucru se poate realiza prin:

- Măsurarea tensiunii nominale pe prize și întrerupătoare, aceasta trebuie sa aibă valoarea de 220V;
- Inspecția finală a cablurilor, aranjamentelor și corectitudinea instalațiilor;
- Măsurarea rezistenței prizei de împământare;
- Testarea funcțională finală: cuplarea unor aparate electrocasnice, cuplarea corpurilor de iluminat și testarea acestora în sarcină, timp în care se vor inspecta și contoarele.
Instalația electrică este extrem de complicată, dat fiind faptul că nu oricine poate înțelege cum se realizează, cu ce materiale, ce unelte sunt necesare și... care este procesul firesc de dus la îndeplinire. De aceea, tot ceea ce scrie mai sus are rol pur informativ, iar dacă aveți de gând să vă faceți singur instalația electrică, trebuie să fiți... electrician. Dacă nu știți despre ce este vorba, dar considerați că vă veți descurca, atunci ar fi bine să nu vă apucați deloc de treabă, pentru că un lucru făcut deficitar, va favoriza scurtcircuite și, implicit, foc.